Mâncarea gătită nu devine nesigură imediat după ce este luată de pe foc, însă nici nu ar trebui păstrată ore întregi pe masă sau pe blatul din bucătărie. La temperatura camerei, anumite microorganisme se pot multiplica rapid în alimentele perisabile, iar riscul crește odată cu timpul. Carnea, peștele, ouăle, lactatele, preparatele cu sos și mâncărurile gătite care conțin mai multe ingrediente necesită o atenție deosebită.
Aspectul și mirosul nu sunt suficiente pentru a stabili dacă un preparat este sigur. Unele microorganisme care pot provoca îmbolnăviri nu modifică vizibil alimentul și nu produc neapărat un miros neplăcut. De aceea, siguranța alimentară se bazează pe reguli de manipulare, temperatură și timp, nu doar pe verificarea senzorială înainte de consum.
De ce temperatura camerei favorizează multiplicarea microorganismelor?
Bacteriile nu se dezvoltă la fel de repede la toate temperaturile. Frigul încetinește multiplicarea multora dintre ele, iar prepararea termică adecvată poate distruge numeroase microorganisme. Între aceste extreme există însă un interval de temperatură favorabil dezvoltării bacteriene.
Atunci când un aliment perisabil rămâne prea mult timp în acest interval, numărul microorganismelor poate crește. Cu cât încăperea este mai caldă, cu atât controlul timpului devine mai important.
În practică, mâncarea gătită și alimentele care necesită refrigerare nu ar trebui lăsate inutil pe masă după servire. Resturile trebuie introduse în frigider într-un interval rezonabil și nu păstrate până când „se răcesc complet” timp de mai multe ore.
Regula celor două ore este un reper util
Pentru multe alimente perisabile, un reper practic utilizat în siguranța alimentară este refrigerarea în aproximativ două ore. Dacă temperatura ambientală este foarte ridicată, intervalul sigur poate fi mai scurt.
Acest reper este important la mesele festive, grătare, picnicuri sau petreceri, unde preparatele rămân adesea expuse mult timp. Salatele cu ingrediente perisabile, produsele lactate, carnea gătită și alte preparate sensibile nu ar trebui lăsate pe masă întreaga după-amiază doar pentru că urmează să mai fie consumate.
Timpul este cumulativ. Dacă un aliment a stat deja o perioadă semnificativă la temperatura camerei, introducerea lui ulterioară în frigider nu anulează ceea ce s-a întâmplat înainte.
Oala mare nu este cea mai bună soluție pentru răcire
Un preparat voluminos, precum o supă sau o tocăniță, se poate răci lent dacă este introdus în frigider într-un recipient foarte mare și adânc. Exteriorul se răcește mai repede, în timp ce centrul poate rămâne cald o perioadă mai lungă.
Împărțirea mâncării în recipiente mai mici și mai puțin adânci favorizează răcirea mai rapidă. Această metodă este utilă mai ales când ai gătit o cantitate mare pentru mai multe zile.
Recipientele trebuie să fie curate și potrivite pentru păstrarea alimentelor. Organizarea porțiilor are și un avantaj practic: poți scoate din frigider doar cantitatea pe care intenționezi să o consumi, fără a încălzi și răci repetat întregul preparat.
Reîncălzirea nu rezolvă orice problemă
Există ideea că orice aliment lăsat prea mult la temperatura camerei devine din nou sigur dacă este încălzit suficient. În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Reîncălzirea adecvată poate distruge multe bacterii, dar anumite microorganisme pot produce toxine care nu sunt eliminate în mod fiabil printr-o simplă reîncălzire.
Prin urmare, cuptorul sau cuptorul cu microunde nu ar trebui folosite pentru a „salva” un aliment despre care există motive serioase să crezi că a fost păstrat necorespunzător.
Dacă nu știi cât timp a stat un preparat perisabil la temperatura camerei, abordarea prudentă este preferabilă degustării pentru verificare. Gustarea unui aliment suspect nu reprezintă un test de siguranță.
Atenție suplimentară pentru persoanele vulnerabile
O toxiinfecție alimentară poate provoca greață, vărsături, diaree, crampe abdominale și uneori febră. Severitatea diferă în funcție de microorganism, cantitatea ingerată și starea persoanei.
Copiii mici, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot avea un risc mai mare de complicații în cazul anumitor infecții alimentare. Pentru aceste categorii, respectarea regulilor de depozitare și preparare este cu atât mai importantă.
În cazul simptomelor severe, al semnelor de deshidratare, al sângelui în scaun, al febrei importante sau al unei stări generale care se deteriorează, este recomandată evaluarea medicală.
Siguranța alimentelor nu depinde doar de ingrediente și de modul de preparare, ci și de ceea ce se întâmplă după ce mâncarea a fost gătită. Refrigerarea la timp, porționarea corectă și evitarea păstrării îndelungate la temperatura camerei pot reduce riscurile. Informează-te din recomandări oficiale de siguranță alimentară și, dacă apar simptome importante după consumul unui aliment suspect, solicită sfatul unui medic.
Sursa: https://blogmedia.eu/
